stati mah linistiti

cum puii mei sa vina sfarsitul lumii? voi ganditi? vine gaura neagra si murim? cum sa se intample asta? hai s-o luam logic...sunt cateva motive care ma fac sa cred ca n-o sa mor din cauza experimentului de la CERN:
1.la orice catastrofa naturala galactica universala care ar distruge pamantul singurele fiinte supravietuitoare ar fi gandacii de bucatarie si romanii.
2.gaura neagra n-o sa ajunga sa ne-nghita pentru ca ii e frica de Romania.
3.daca totusi e o gaura neagra curajoasa si vine in Romania o sa fie automat rapita de conationalii nostri, sechestrata si obligata sa se prostitueze in alte tari mai exotice. iar cand o sa imbatraneasca o sa fie transata si organele ei se vor vinde pe piata neagra.

Heruţa

Nu am nimic impotriva câinilor de rasă, chiar mi-aş dori unul, dar parcă aceşti câini nu au personalitate. îi vad când mă uit pe geam in zgardă plimbaţi dimineaţa de copile. îi văd seara când plec in oraş plimbaţi de cate o bătrânică şi mă uit la ei şi-mi dau seama că sunt toţi la fel (mă refer la cei de aceeaşi rasă). aţi văzut vreodată un câine metis să arate la fel ca altul? plus ca ei au mai multă personalitate, priviţi-i cu atenţie. dacă nu aveţi timp de urmărit câini atunci va povestesc eu căteva păţanii ale celui mai indrăgit câine dintre cei pe care i-am avut.

Am primit-o cănd avea doar o lună şi mi s-a spus că e corcitură între boxer şi pechinez. mi s-a părut mai degrabă că era între boxer şi maidanez. era mică cât sâmburele de dudă. i-am confecţionat repede cu taică-miu un culcuş şi el a stat toată noaptea s-o vegheze şi s-o hrănească. nu a făcut asta nici cu mine, deci începutul era promiţător.
Ca să nu vă plictisesc am să sar la părţile importante ale vieţii ei. bineînţeles că ne-a luat mult timp până să-i "explicăm" faptul că noi o scoatem afară pentru a-şi face nevoile. după ce a inţeles asta a avut nevoie de o perioada de tranziţie căci după ce o aduceam de-afară făcea şi-n casă. afară cerea evident ca orice câine civilizat prin lătrat, muşcat şi zgâriat uşa cu ghearele.
Numai ca Heruţa nu ieşea afară pentru a-şi face nevoile aşa cum bănuiţi ca apoi sa revină în casă. nu, ea işi făcea nevoile chiar în faţa uşii administratorului (un moş de vreo 70 şi ceva de ani înjurat cam de toată lumea) şi nu îşi schimba niciodată locul. dar totuşi ieşea afară şi făcea asta pentru a se dezmorţi puţin, nu? prin dezmorţit căţeluşa mea înţelegea să alerge ca bezmetica 10 minute incontinuu in jurul blocului. şi fugea, nu aşa, era cel mai rapid câine din cartier. normal că te plictiseai s-o aştepţi aşa că urcai înapoi în casă iar ea se întorcea singură când se plictisea şi chiar aşa se întâmpla. Heruţa mea ştia drumul înapoi acasă mai bine decât frati-miu care dacă pleca nu se mai întorcea. cum rezolvam problema fecalelor de la uşa vecinului? simplu, problema era gata rezolvată: vecinul meu dădea vina pe câinele vecinului de la patru şi asta pentru că îmi vedea mie căinele dimineaţa afară alergând, dar pe-al vecinilor nu *evil*grin*.
Tata a zis dintotdeauna că Hera era singurul membru al familiei care ştia cine e şeful in casa aia şi asta pentru că seara când venea acasă căţeaua n-avea linişte până tata nu o atingea. apoi când ne aşezam la masă ea se urca pe canapea între mine si tata şi ne implora din priviri (mai mult pe tata că ştia că pe mine nu trebuie să mă impresioneze ca să-i dau de mâncare). de ce nu se ducea şi la mama sau bunică-mea? tot tata a rezolvat şi enigma asta :"fiind şi ea femeie ştie ca sunt mai zgârgite şi se oboseşte degeaba".
Şi pentru că ştia cine e şeful normal că dormea tot cu tata şi mama. numai că nu putea fi nesimţită aşa că dormea la picioarele lor. mai interesantă e tehnica de urcat in pat a Herei: se urca pe la capul alor mei, se strecura pe sub cearceaf/plapumă până la picioarele lor şi scotea doar capu. bineînţeles că tata nu se putea abţine şi o dezvelea de vreo câteva ori până să adoarmă, iar săracul căţel trebuia să dea turul patului de cel puţin 5 ori pe noapte.
Dacă erai trist avea cine să te înveselească prin metode proprii: Hera considera ca daca sare pe tine ca Dino din "The Flinstones" şi te linge pe faţă ţie o să-ţi treacă orice supărare. ce e amuzant e că avea dreptate *smile*.
Ar mai fi de povestit momentele în care era plimbată cu trotineta, sau momentele în care vroia să se dezmorţească în casă dar nu punea frână la timp şi dădea cu capu de uşile de la bai aflate în cele două capete ale holului pe care ea se antrena. ah, şi nu vreţi să ştiţi cum miroseau flatulaţiile ei. jur că dacă erai langă ea in momentele acelea te apucau pandaliile.

vesti...

vestea 1: m-am tuns...scurt...si arat chiar sexy:))

vestea 2: maine incepand cu ora 10:00 AM va sfatuiesc sa ramaneti in casa intrucat am ora de condus. daca totusi nu puteti ramane in casa incercati sa evitati pe cat posibil zona piata sudului-vacaresti-tineretului-sincai-budapesta. daca nu va puteti tine totusi departe de aceste zone va sfatuiesc sa plecati cu echipament de protectie de-acasa. daca nu aveti va cumparati. daca n-aveti bani va-mprumutati. daca n-aveti de unde...o sa muriti.

o sa va mai anunt eu cand e periculos prin bucuresti:))

tipuri de oameni

Una din multele filozofii spune ca noi suntem ceea ce oamenii din jurul nostru cred despre noi. dar fiecare persoana ne percepe in mod diferit, asa ca pt fiecare insemnam altceva. asta ar insemna ca avem personalitate multipla dar prefer sa nu cred asta. asa ca oamenii din viata fiecaruia se impart in mai multe categorii.



Oamenii care ne sunt indiferenti:



Sunt oamenii pe care ii vedem pe strada fara sa ne atraga atentia cu nimic sau persoane din anturajul cunostiintelor noastre. aici intra colegi(sau fosti) de clasa ai iubitei/iubitului, vecini, oameni care apar in jurul nostru adusi de prieteni dar a caror persoana nu ne intereseaza. sunt oameni care ar putea insemna mai mult pentru noi dar nu le dam aceasta sansa.

Oamenii pe care ii uram:


Toti avem persoane in viata noastra pe care ne dorim sa nu-i fi cunoscut. sunt persoane care ne-au facut un rau la un moment dat, un rau pe care noi n-am putut sa-l uitam sau iertam. si nu ne-am gandit niciun moment, din egoism, ca poate si ei au fost egoisti si au vrut sa le fie lor bine si noua rau decat sa fie invers. un tip care ne-a furat iubita sau o profesoara care ne-a cerut exmatricularea ne-au facut un rau, dar asta pentru a le fi lor bine. unii n-au putut minti pentru noi si astfel am intrat in bucluc. dar vorba unui banc, nu intotdeauna cine te baga in cacat iti vrea raul. pe unii ii uram ca au fost sinceri cu noi, poate prea sinceri, pe altii ca nu au fost. pe altii nu-i suportam ca sunt mai buni ca noi sau au ce ne dorim si noi. tuturor celor care intra in aceasta categorie le dorim raul chiar daca o recunoastem sau nu si chiar daca merita sau nu.



Oamenii pe care i-am vrea in viata noastra:



In categoria asta intra tipa buna pe care ai vazut-o pe strada, tipul "cool" al liceului in al carui anturaj ai vrea sa fii, colega de scoala care nu te baga in seama etc.



Oamenii pe care ii avem ca model:



Sunt oamenii pe care ii vedem la TV sau vreun scriitor. pot fi chiar parintii nostri sau vreun profesor(mult mai rar...cred ca majoritatea prefera sa ajunga ca Mutu decat sa ajunga ca Stoica). putem admira de asemenea un medic, un personaj de film, un director de companie sau un avocat. modele putem gasi peste tot, insa perfect ar fi sa ni le alegem cu grija.



Oamenii pe care suntem obisnuiti sa-i iubim:



Stiu ca suna ciudat subtitlul, dar aici intra de obicei rudele apropiate(parinti, frati, bunici). de mici suntem obisnuiti cu ei, stim si ni se spune ca trebuie sa-i iubim pt ca si ei ne iubesc si orice rau credem noi ca ne-ar face e spre binele nostru. ma refer aici la cazurile nefericite de parinti care te fac in multe momente sa-i urasti din diverse motive( prea severi, nu-ti pot oferi ce vrei, alcoolici etc). sau de cate ori nu ti-a venit sa-ti pocnesti fratele/sora(daca ai unul/una)? de cate ori nu te-a suparat bunica ta? si totusi dupa un timp ti-a trecut si ai continuat sa traiesti cu ei si sa spui ca-i iubesti pentru ca...asa ai fost obisnuit de mic.



Oamenii pe care credem ca i-am iubit sau ca inca ii mai iubim:



Sper ca ati remarcat acel "credem". aproape toti am avut o relatie serioasa. am "iubit" acea persoana, "am pus botu", cum vreti voi sa spuneti. unii inca au o relatie serioasa, insa parca ceva scartaie, nu? relatia a ajuns sa nu mai existe sau in celalalt caz parca nu mai e ca in prima parte a ei. relatiile se destrama pentru ca in prima parte a lor cei implicati incearca sa para ceea ce ar vrea partenerul lor sa fie, insa aceasta imagine nu se poate mentine mult timp si atunci relatia cedeaza sau se mai tine doar de-un fir de ata. credem ca ne-am gasit "jumatatea" si traim fericiti o perioada de timp, apoi incepem sa realizam ca nu e asa. de multe ori asta se intampla si in relatiile de prietenie. asa ca acest tip de persoane din viata noastra fac parte din aceasta categorie.

Oamenii pe care ii iubim:

Ei bine, in aceasta categorie poate intra oricine. parintii care intr-adevar merita, prietenul care e tot timpul langa tine, colega de clasa care-ti ajunge sotie intr-un final, chelnerita din barul preferat pentru ca stie intotdeauna ce bere sa-ti aduca fara sa intrebe, colega de banca a unei foste colege pentru ca intamplator merita, pustii din fata blocului care prefera sa se joace fotbal decat sa stea in fata calculatorului jucandu-se CS sau DOTA etc. sunt persoane care te fac fericit doar cand le privesti sau te gandesti la ele si nimic nu-ti poate intuneca mintea cand te gandesti la ele. unele fac parte din viata ta de zi cu zi, altele apar pentru o perioada scurta de timp sau doar o data, dar toate iti vor lasa o amintire care te va face sa zambesti. pentru ca parintii vor muri, chelnerita isi poate schimba locul de munca, colega fostei colege se poate supara oricand pe tine sau poate pleca in afara tarii, pustii vor creste si n-o sa-i mai vezi. dar tu i-ai iubit, macar pentru cateva secunde cat i-ai privit si amintirea lor va ramane si te va face fericit atunci cand vei sta linistit in sezlong la tara cu un pahar de bere in mana si vei juca septica cu nepotii tai.

i wish...

Mi-as dori sa fiu atotstiutor. informatia a devenit de nepretuit in ziua de azi, iar cei mai puternici oameni sunt cei foarte bine informati. dar nu vreau sa fiu atotstiutor in sensul in care se spune ca e Dumnezeu. nu, as vrea sa stiu totul in ceea ce ma priveste. adica vreau sa stiu daca persoanei pe care abia am cunoscut-o chiar i-am lasat o impresie buna. mi-as dori foarte mult sa stiu daca zambetul pe care tocmai l-am primit a fost de fapt o injuratura. mi-ar fi de foarte mare folos sa stiu ce se gandeste/vorbeste despre mine.

cred ca sunteti de acord cu mine ca toate astea mi-ar simplifica foarte mult viata. pentru ca noi de fapt mergem inainte legati la ochi si suntem obligati sa avem incredere in cei de langa noi. daca n-o facem ramanem in intuneric.

era doar o dorinta care nu-mi poate fi indeplinita si de care nici nu sunt sigur ca ar fi asa bine sa-mi fie indeplinita.

bine v-am regasit

stai chill simy. am fost plecat si d-aia n-ai mai avut de ce sa razi. acum m-am intors cu subiecte interesante dar pe care le voi face praf ca de obicei. vorbim pe mess ca am sa-ti povestesc cate cva despre pocny. sau mai bine facem asta maine la curs:P

restu'...bine v-am regasit!...asta daca mai e cineva care-mi citeste blogu' in afara de simy

teorie...

in ultimul timp m-a preocupat din nou problema religiei, dar de data asta problema era ridicata asupra existentei acelei forte superioare. raspunsul a venit fara sa ma chinui prea tare, fara sa studiez atent Biblia si alte carti. o varianta de raspuns mi-a oferit-o un adolescent german, aflat in Bucuresti pentru manifestatiile anti-NATO(desi el mi-a spus ca viziteaza Bucurestiul, nu prea cred in coincidente, plus ca impartea niste fluturasi). tipul acesta mi-a intins un fluturas, scris in romana, despre Apocalipsa(cea din Biblie) si cei patru cavaleri ai acesteia. dupa ce am citit putin fluturasul, tipul s-a apropiat din nou de mine, s-a prezentat si am inceput sa vorbim. mi-a explicat ce e cu fluturasul acela, apoi m-a intrebat daca eu cred in viata de apoi. i-am spus parerea mea(neinteresanta in contextul acesta), raspunsul lui a fost ca el personal crede in viata de apoi, dar nu cea amintita de Biserica. fraza lui a continuat cu: "If God is Love, [...]".

aici m-am oprit si vreo 30 de secunde nu l-am mai ascultat, revenindu-mi in minte aceasta idee, ca Dumnezeu e iubire. discutia cu el a continuat dar deja nu mai e interesanta. asa ca de la acest incident m-am tot gandit la ce inseamna: "Dumnezeu e iubire". atotputernicul si atotstiutorul, creatorul lumii, cel ce vegheaza asupra noastra este iubirea. incet incet in mintea mea aceasta teorie a prins sens. se stie despre puterea iubirii(ma refer la toate tipurile de iubire).

singura problema in mintea mea aparea la Creatie. Dumnezeu trebuia sa fie o fiinta foarte foarte puternica pentru a crea un Univers care sa se afle intr-o asemenea armonie. orice teorie stiintifica ati lua, evolutionista, Big Bang, orice, poate fi explicata cu ajutorul dragostei.

in mintea mea toate astea au sens, o sa va si explic in particular(celor interesati) de ce. dar daca pentru voi nu are sens si aveti argumente va rog sa mi le prezentati.

sarbatoare improvizata

stand la o bere cu amicii aud o intrebare din partea unuia: "Bey, noi ce facem de NATO?". stai ca nu am inteles. summit-ul asta a devenit sarbatoare nationala, eventual o vom sarbatori ca zi nationala in loc de 1 Decembrie. oricum ne-ar conveni mai mult ca sunt 3 zile in loc de una.

de Paste nu ne intereseaza ce facem, de 1 Mai din ce in ce mai putin, dar ne salveaza NATO. asta e bine, pentru ca politicienilor le era frica de faptul ca romanii nu vor fi prea fericiti cu summit-ul asta. pey n-or sa fie toti fericiti, doar bucurestenii, de aceea ma voi si corecta: sarbatoare municipala, nu nationala. mutam zilele Bucurestiului primavara?

acum pe bune vorbind eu as pleca la munte. sper sa am si cu cine. e mai sigur, ca daca i se scoala lu bin laden n-o sa i se scoale pe sinaia sau predeal, unde n-or sa fie decat sotiile, copiii si garzile de corp ale sefilor de stat, ci o sa i se scoale pe bucuresti unde se va presupune ca vor fi cu totii.

concluzie: din pacate la anu va trebui sa gasim alta "sarbatoare" de genu asta, ca NATO nu vine in fiekre an, ca sa nu zic zi, in Romania noastra.

voi ce faceti de NATO?

degeaba...

m-am intors de mai bine de o saptamana de la munte si tot n-am avut chef sa povestesc cum fu majoratu. eu m-am simtit super si atat conteaza. poze gasiti pe hi5. nu despre asta vreau sa vb acum...

adolescentii sunt stapanii lumii. ei(noi) detin toata puterea si daca nu o fac, asa ar trebui sa fie. adolescentii detin adevarul suprem si doar ei il pot pronunta. pustanii de 14-18 ani impart binele si raul in stanga si-n dreapta de parca ar fi fluturasi(fluturashe pentru o anumita cititoare:P). luam decizii cu privire la viata altora de parca am fi zei supremi. daca ar face altcineva acelasi lucru cu vietile noastre doamne ce ne-am enerva(desi ar avea tot dreptul pt ca si noi am facut-o)

adolescentii au tendinta de a se baga in vietile oamenilor, de a lua decizii in numele lor, de a hotari ce-i bine si ce-i rau pentru ceilalti, ei detin adevarul despre ceilalti. am fost si probabil inca sunt la fel. adica devine o prietenie din aceea descrisa de coelho in care prietenii uita sa-si traiasca viata lor si o traiesc pe a ta, lucru rau atat pentru tine cat si pentru ei. daca eu sau tu sau el/ea consider,i,a ca viata ar trebui sa urmeze un alt curs decat cel de-acum, si fac tot ceea ce este necesar pentru asta, de ce trebuie sa apara un prieten adolescent care nu vorbeste cu tine, nu incearca sa-ti spuna unde crede el ca gresesti, pur si simplu incearca sa-ti puna betze-n roate. nu o pot numi prostie, ci doar naivitate si imaturitate.

pentru cei care vor comenta: nu ma plang, pot sa trec repede peste, scriu pentru ca ceilalti care citesc sa aiba grija.

plictiseala

Sunt plictisit. m-am plictisit sa ascult aceeasi muzica, iar muzica noua sa fie de proasta calitate(din pct meu de vedere). m-am plictisit sa ies cu aceeasi prieteni(n-am nimic cu voi) in aceleasi locuri. m-am plictisit sa ne intalnim tot timpul in acelasi loc. m-am plictisit sa merg la zile de nastere si baluri in cluburi. m-am plictisit sa adorm si sa ma trezesc la aceleasi ore in fiecare zi. m-am plictisit de aglomeratia din metrou si ratb. m-am plictisit de stiri cu omucideri, pruncucideri, violuri, Bashineanu si Taricescu, alegeri anticipate etc. m-am plictisit de aceleasi filme proaste date de 10 ori pana acum la TV. m-am plictisit de messenger. m-am plictisit de copii care in loc sa fie afara sa se joace pac-pac se joaca in casa CS. m-am plictisit de imprumuturile de cuvinte americane. m-am plictisit ca in orice perioada in care nu se desfasoara nicio olimpiada sa se vorbeasca doar despre fotbal. m-am plictisit sa aud straini pe strada zicand "banditos, gipsy, tziganos etc". m-am plictisit sa stau la bloc. m-am plictisit de teme, teste, ascultari, teze. m-am plictisit de injuraturi fara rost. m-am plictisit de conflicte. m-am plictisit de smardoi, cocalari etc. m-am plictisit sa intorc capul dupa mertzane, porsche-uri si alte masini de neam prost in definitiv. m-am plictisit de shopping. m-am plictisit de ipocrizie. m-am plictisit de Bucuresti. m-am plictisit de mine. m-am plictisit de plictiseala.

lista poate continua, o puteti completa voi prin commenturi

valentine's day

Unii s-ar astepta la o declaratie de dragoste, altii la un post in care sa fac o caterinca nereusita de aceasta "sarbatoare". N-o sa fac niciuna nici alta pentru ca...nu-mi vine. Pentru ca love sucks almost all the time. Si nu e ceva de care sa faci caterinca. M-as putea lua de sarbatoare in sine dar am facut asta deja anul trecut.
imaginati-va o discutie intre 2 iubiti care formeaza un cuplu de ceva timp, iar in relatia lor au trecut prin destule:

fata: love sucks sometimes...
baiat: nu doar sometimes
fata: all the time?
baiat: nici chiar asa
fata: mda...
baiat: undeva intre uneori si tot timpu e deseori
fata: vad ca tu ai o parere si mai buna decat mine...
baiat: eu am mai iubit pana la tine
fata: da... si de la un anumit punct incepi sa te plictisesti...
baiat: te-ai plictisit?
baiat: nu e o intrebare capcana
baiat: sau rautacioasa
fata: eu nu
fata: eu nu m-am plictisit
fata: insa am senzatia ca altii da...
baiat: at d unde stii ca la un mom dat te plictisesti?
fata: pentru ca ma uit la tine...

love sucks. yes it's true. in cazurile bune incepe prin flirt. se plac reciproc si unu din ei face primul pas, timid, si asteapta raspuns. de aici variantele sunt multe, dar noi vrem sa vorbim despre o relatie, asa ca dupa ce tipul(asa se intampla in general) ii face curte fetei, ea accepta, si incep sa formeze un cuplu. de-aici relatia evolueaza: intalniri dese, mici cadouri, sms-uri si convorbiri la telefon cu nemiluita, apar numele de alint, rasfatzuri, pana ajung sa-si spuna ca se iubesc. evolutia relatiei continua, se ajunge la relatii sexuale de multe ori, ei sunt din ce in ce mai fericiti si nu vad cum ar putea trai fara "sufletul pereche". dar intervine rutina. se duc in aceleasi locuri, cu din ce in ce mai putine persoane pt ca intr-un final majoritatea cunoscutilor se satura de ei. se obisnuiesc unul cu celalalt si ajung sa se surprinda din ce in ce mai putin unul pe celalalt. subiecte de discutie apar din ce in ce mai putin, in general barfe despre altii. bineinteles ca certurile nu lipsesc pt ca intervine o anumita stare(greu de explicat) de irascibilitate, iar amandoi devin mai egoisti. o sa mai sar peste etape pt ca ele variaza dar finalul este in general acelasi: cel putin unul dintre ei este deranjat de rutina, vrea sa simta ca traieste, alte persoane de sex opus incep "sa-i faca cu ochiul", se gandeste mai mult la el, placerea nu mai e atat de mare, parca nici dorul nu mai e acelasi, nu mai e la fel de puternic, dar totusi se iubesc. de fapt nu mai e dragoste, e atasament.
si totusi... care e solutia, pt ca nici cu el/ea nu e bine, dar nici fara nu vrea? stie careva?

imi doresc sa mor...

vreau sa mor. vreau sa scap. vreau sa nu mai merg prin noroi. vreau sa nu mai trebuiasca sa fiu atent la ce zic sau ce fac. vreau ca oamenii sa fie oameni. vreau ca oamenii sa nu mai spuna ca un caine le este cel mai bun prieten. vreau sa ne ghidam dupa niste valori adevarate. vreau sa nu mai dau spaga. vreau sa nu-mi doresc sa primesc spaga. vreau sa am timp. vreau sa nu mai zambim fortat. vreau sa invatam de la altii si sa invatam pe altii. vreau sa fiu cineva, nu nimeni de nicaieri. vreau sa zambesc cuiva pe strada si acea persoana sa nu se sperie sau sa ma considere nebun sau sa ma dea in judecata pentru hartuire sexuala. vreau sa nu mai fim in monotonie. vreau sa evadam mai des. vreau sa nu mai mimam. vreau ca banul sa nu mai conduca lumea. vreau sa nu ne mai invidiem ci sa ne bucuram. vreau ca teatrul sa se joace doar pe scena. vreau sa traim. vreau sa iubim. vreau ca voi ce cititi acest articol sa nu ganditi despre el ca e penibil.
vreau sa mor...

la multi ani:)):P

29 noiembrie...acum 17 ani avea loc un accident genetic...care a dus mai tarziu la periclitarea sigurantei internationale...s-a nascut melita...cine-i melita? tipa blonda de la a 11h care e peste tot...si care stie toate barfele...vrei sa afli ceva?intra in vorba cu melita...nici nu-i nevoie s-o intrebi cva anume...ea toarna tot si parca stie ce sa toarne...apoi...ea tot timpul rade...dc rade? pt ca se face caterinca de ea...si n-o intereseaza...stie ca e proasta...si k merita caterinca...si dc s-ar supara? sa-i apara riduri? si sa fie si mai urata decat e? mai bn rade si se bucura...k doar asta inseamna viatza...e bine k reuseste sa fie fericita tot timpul, mai putin cand o enerveaza maica-sa...si o suna ca disperata de 31 de ori in juma de ora ca sa vada daca a ajuns acasa...sau cand o injura blana(sau si at radea?)...sau cand se gandeste k trb sa se duca acasa cu a 15-a nota proasta pe semestrul ala...dar 99% din timp e fericita si sper pt ea sa ramana asa pana moare...so...la multi ani melita...sa fii sanatoasa...makr lu simi sa i se scoale...si sa fii fericita...

p.s.:uneori poate mi-as dori si eu sa pot sa fiu tot timpul fericit ca tine...dar vorba aia..."daca eram un pic mai prost eram fericit"

later edit:acest post e o simpla caterinca exagerata si trebuie tratat ca atare...(pt cei care nu au inteles singuri asta)

intrebare...

dc emoticoanele sunt chele?...pana si "nerd"...care-i faza?...se presupune k utilizatorii de yahoo si nu numai ar tb sa fie chei?...e o previziune?...toti sunt bolnavi de cancer si fac citostatice?toti o sa ajungem chei?wtf?

religii...

azi in timp ce ma intorceam de la tara mi-a venit din nou in minte subiectul religiilor. te nasti in europa de est(bulgaria, romania, rusia) si esti ortodox...orientul mijlociu-musulman...israel-evreu...mai in vest...catolic/protestant...china sau prin zona-budist...plus multe alte religii. practic religia, ca si nationalitatea, ne este data prin nastere. acum nu pot sa iau decat un exemplu de copil roman:
sa zicem ca se naste intr-o familie ortodoxa. este botezat crestin inca de la cateva luni apoi bunica/mama/tatal/altcineva il mai duce la biserica(ortodoxa) din cand in cand...il invata modul de inchinare ortodox, va merge la biserica la sarbatorile ortodoxe, va invatza despre sfiinti ortodocsi si ii va cinsti pe acestia. apoi va creste si va ramane ortodox...pt ca asa a fost crescut de mic...cati isi vor schimba religia pt ca au inceput sa-si puna intrebari?...prea putini...pt ca de fapt nici nu-i intereseaza...
1 milion de oameni se inghesuie la iasi acum...musulmanii nici nu stiu de aceasta Sf. Paraschiva...ii va pedepsi oare forta superioara pt asta?:P

comunicare eficienta...

azi mi-a fost ceruta bricheta de cel putin 5 ori...doi dintre cei care mi-au cerut-o nici nu s-au mai obosit sa o ceara prin cuvinte...pur si simplu mi-au aratat tigarea...si la sfarsit unu din ei a mormait un multumesc...celalalt poate era mut...devenim laconici...dar si eficienti in comunicare...a prins prea mult la public filmu cu spartani("300")...
in fine...azi macar fumam in timpul in care mi-a fost ceruta bricheta...ieri ramasesem fara tigari...nu mai fumasem de juma d ora...cand vine un tip...si imi arata tigarea si apoi o baga in gura...si asteapta in fatza mea...e vreun read-minder?atat de tare miroseam a tutun?ma urmarise in ultima jumatate de ora?se citea pe fatza mea k am bricheta sau k sunt fumator?wtf?...vorbiti oameni buni...vorbiti...sau va e frica de "ai un foc?...am...dar tu ai o tigara?"

tata...

"Mi-aduc aminte acum de parca ar fi fost ca ieri
Si primii pasi in viata atunci cand plangi cand ceri
Cu chipul lui sever si tonul vocii bland
Zicea "Barbatii nu plang", nu plang
Stiam sa trag la tinta si stiam sa patinez
Stiam sa mesteresc si stiam sa desenez
Mergeam pe bicicleta privind 'naintea mea
In spate era tata care tinea de sea

Refren:
Uuuu, mama, atat de mult mi-e de dor de tata
De parca n-as sti cand mi-e dor, ca totu-i trecator x2

"Nu te juca cu aia, vezi ca nu-i bine asa"
"Ai grija cand treci strada sa te uiti in stanga ta"
"Cand mergem la padure am sa-ti fac, daca inveti, un arc cu sageti"
(daca inveti, arc cu sageti)

As vrea si acuma tata sa ascult vorba ta
As vrea si acuma tata sa mai spui cate ceva
As vrea si acuma tata cand gresesc sa ma certi si apoi sa ma ierti

Uuuu, mama, atat de mult mi-e de dor de tata
De parca n-as sti cand mi-e dor, ca totu-i trecator x2

Si-n sala toata plina numai de tineret
Il vad cu parul alb la mine la concert
Pe drumul dinspre gara cand ma conducea
El imi cara chitara bucuros cara
Si ne vedeam destul de des pe an
Turnee erau multe si el venea cand concertam
Si mai dadea si sfaturi spunea: "de amator",
"In tot ce canti baiete pune si putin folclor"
Si il chemam sa vina cu mama de craciun
Si asa incepea anul si anul era bun
Si-l asteptam de pasti si atunci era frumos
Vedea crescand nepotii mari si era bucuros
Si parca era vis ca tot se repeta
La fel se ducea anul, la fel anul venea
Cand s-a-mplinit sorocul sa vina de craciun
Atunci m-a chemat el sa-l duc pe cel din urma drum

Uuuu, mama, atat de mult mi-e de dor de tata
De parca n-as sti cand mi-e dor, ca totu-i trecator x2

As vrea si acuma tata sa ascult vorba ta
As vrea si acuma tata sa mai spui cate ceva
As vrea si acuma tata cand gresesc sa ma certi si apoi sa ma ierti

Uuuu, mama, atat de mult mi-e de dor de tata
De parca n-as sti cand mi-e dor, ca totu-i trecator x2"

1.recomandare muzicala: timpuri noi-tata
2.nu s-a intamplat nimic rau cu tata(doamne fereste!)...dar pur si simplu...vreau sa fiu iar copil...sa vina seara acasa si sa ma bucur ca-l vad...si sa-mi iau avant si sa sar la el in bratze...de Craciun sa se deghizeze in costumul de mos craciun si eu sa-i trag de barba in jos si furat de magia momentului sa nu-l recunosc...sa iesim in parc si sa ma invetze sa merg pe bicicleta...sau sa jucam tenis. sa rada de mine cand ma imbatam si sa-mi faca poze amuzandu-se de pozitia mea si de rasul meu...sa-mi explice cu mare greutate anumiti termeni...folosindu-se mai ales de specializarea lui...informatica(e f amuzant cand ti se explica la varsta de 3 ani ca "a-ti pierde viatza" e ca atunci cand vine un virus pe calculator si sterge tot din mintea si sufletul tau)...sa-mi promita de fiekre data cand pleca in delegatii k data viitoare ma ia si pe mn cu avionul...sa merg la el la servici in weekend si sa-i dau peste cap toate calculatoarele...sa ma lase sa ma urc in bratzele lui la volan si sa conduc...lista poate continua...
acum...el nu mai e tata...pt k nici eu nu ma mai vad un copil...el ma bate la cap sa-mi fac un rost in viatza...si eu il bat la cap sa aiba grija de el...
mi-e atat de dor de TATA...

aventura...

invitatie...planificare...minciuna...dificultati...plecare...intalnire...probleme...umblat aiurea pe strazi...concert coma...plimbare la 3 noaptea prin tineretului...dus in romana...ajuns in parcul icoanei...eliberare de drum...primul metrou...ajuns la ea...inkis telefon...dormit 3-4 ore...trezit...alocatie...plimbat...adus aminte chestii din trecut...cumparat vin...ajuns acasa...facut cartofi prajiti...tusin...vin...ametzeala...teleghidare...cautat de telecomanda...dat in leagan la 12 noaptea...dat in balansoar la 12 noaptea...multe tigari...pus in pat cu ea...petrecut clipe frumoase...dormit...trezit...bagaje...plecat inapoi la tara...descoperit minciuna...cearta...probleme...lacrimi...

au fost 48 de ore pline...cu doar vreo 8 ore de somn...la sfarsitul carora au fost destule probleme...dar as mai face-o inca o data...nu-i asa blana?...nu-i asa ileana?

te iubesc...asta...la multi ani...

nu am mai scris de mult pe blog...pt k am fost mai mult plecat...dar acum o fac cu o ocazie speciala...

s-a nimerit k ziua noastra sa fie cu o zi inainte de ziua ta...deci avem 2 motive de baut...pardon...de sarbatoare...
te-am cunoscut dintr-o gresheala...dar ma bucur k s-a intamplat...ne-am mai vazut...dar degeaba...a trebuit sa lupt pt tn...si a meritat fiekre secunda...am scris basme pt tn...am pierdut zile intregi pt a te face macar sa-mi dai atentie...au fost zile cu nervi...cu multe pakte de tigari fumate...multe beri date pe gat...dar si zambete...
pana la urma mi-ai dat atentie...mai tii minte primul sarut?:)...park se oprise timpu in loc...erai cadoul pt mn de la viatza de ziua mea...
acum a venit ziua ta...si nu gasesc nimic potrivit ca sa-ti fie cadou...nici sa-mi pun eu o funda in cap si sa ma fac cadou nu e destul pt tine...
pot pe langa simbolicul cadou ce ti-l voi da doar sa fiu tot eu...sa am grija de tine...sa-ti fiu alaturi...si sa incerc sa-ti aduc zambetul pe buze at knd viatza e grea...pt k si tu ai facut aceleeasi lucruri pt mine...
si mai pot sa-ti fac cateva urari...sa ramai copilu care esti tot timpu...o mica alintata...tu inca poti sa te bucuri k un copil cand iti iei ceva ce-ti place...tu inca poti sa pui intrebari k un bebe...tu inca poti sa fii acolo knd e nevoie de tine...sa fii sincera...sa dai sfaturi...sa sustii oamenii...tu inca poti sa fii tu...feminina...un adevarat prieten...o iubita pe cinste...copilaroasa...acida...un pic egoista...posesiva si geloasa...si mai ales...inocenta...bucura-te...bucura-te kt inca poti...pana nu te prind greutatile din urma...si ajungi adulta...dar mai e pana atunci, nu? avem timp sa ne bucuram in cont de "copilarie"...

La multi ani copilu'!!!

te cunosc...

te cunosc...cand pot sa zici asta? cand stii ca cineva nu te va dezamagi? sau knd stii clar k exact asta va face? sau k stii ce replica iti va da la ceva...orice...ce tu ii zici? ca ii stii superstitiile? ca ii stii pasiunile? ca-i stii cicatricile? cand stii fiekre aspect al vietii sale?

sau poate k a cunoaste pe cineva inseamna sa-i dai incredere...sa te simti bine in compania lui...sa-i stii parfumu corpului...sa stii ca nu vei stii niciodata la ce sa te astepti d la ea/el...sa stii sa o/il surprinzi la randul tau...sa vorbiti de 2 minute si sa ai impresia k va cunoasteti de ani buni...sa simtiti cateodata k sunteti una si aceasi persoana...sa o cunosti de dinainte de a o cunoaste...have you ever felt that?


am dat cuiva provokrea de a scrie pe aceasi tema...ma va surprinde bineinteles:))...u can write too