Ma simt pierdut intr-o lume mare,
Ma simt tentat sa calc totul in picioare
Incep sa raman fara argumente
Si trag concluzia ca trebuie sa trec la planul B...
De la Botzo
Imbatranesc si-mi dispare tot mai mult din frica
Si scriu cuvintele, mi se transforma-n arme
Cum ti se schimba sufletul in fata unei drame
Incerc sa ma ridic,
Caci mi se schimba sufletul mai nou aproape zilnic
Nu te omoara deci te face mai puternic
Si zic: am incetat de mult sa critic, si tac
Chitic, nu mai zic nimic,
Caci binele devine un alt subiect empiric
Discutia despre el, o mare crima
Am inima intrata-n moarte clinica
Incep sa imi dau seama ca nu-i bine
Faptul ca am vibratii negative de la mine
Ca imi e frica sa-mi ascult albumele,
Ca nu mi-am depasit sechelele
E vina mea si tre s-o recunosc
Ca nu-s putine clipele in care am fost prost
Si ca am fost jegos cu unii dintre-ai mei
Si ca ar trebui sa cer iertare la multe femei
Urmeaza partea trista,
Ca uneori nici eu nu il halesc pe Botzo
Am fost multi din Mihai si am ramas la fel
Chiar daca intre timp a aparut si el
Raman fara cuvinte-i dureros
Momentu' asta, sunt cam intors pe dos
Las arma jos, armura jos n-o dau
Caci am schimbat in drum pe multi fara sa vreau
Nu am cum sa ma schimb
Am irosit pe vise prea mult timp
Si chiar daca cei ce ma trag in jos sunt fratii mei
N-as fi putut sa fac nimica fara ei
Imi doresc linistea
Am armistitiul care poate sa aduca pacea
Viata e calatoria, destinatia-i cerul
Mi-am readus la viata ïngerul