vineri, ianuarie 12, 2007

iarasi mersi...^:)^











"Antidot la Raportul lui Vladimir Tismaneanu








raportul despre comunism al D-lui Tismaneanu e deja facut public cand cititi aceste randuri. daca l-ati vazut deja, probabil ca resimtiti primele efecte: greata, la amintirea anilor de rushine, dureri d cap si stari d voma date d constientizarea, si pt a miliarda oara, a faptului ca multi dintre comunistii de seama si tzutzerii comunismului sunt demnitari, iar unii se vor chiar moralisti sadea in zilele noastre. nu va fie teama, e bine, e foarte bine ca vi se face rau cand okii mintii revad cosmarul comunist. avea dreptate Nichita Stanescu cand spunea (daca despre poet se poate zice ca are dreptate in versuri): "intunecand intunericul, iata portile luminii". ca sa va reveniti un pic d tulburarile create d Raportul tismanean si d reactiile dezgustatoare ale lu' alde Iliescu si Vadim, va dau un sfat. amintiti-va ca nu toti romanii au fost neam d naparci. unii au preferat moartea decat sa le fie rushine cu viatza pe care ar fi dus-o sub comunisti. sute d mii d romani s-au opus fatzish comunismului, stiind la c risc se supun prin comportamentul lor. in testamentul lui, luptatorul anticomunist Ion Mogos spunea despre el si restul partizanilor din munti: "noi vom muri, la fel ca toti cei care azi lupta-n munti. moartea noastra insa va ramane o marturie k neamul acesta s-a opus tiraniei comuniste, ca noi am iubit mai mult ca orice libertatea." cea mai frumoasa dovada ca luptatorii anticomunsti din munti stiau ca n-au sanse d supravietuire in fatza tavalugului sovietic si ca, cu toate astea, acceptasera sa moara pt o cauza dreapta, dar irealizabila (atunci cel putin), e data d Gogu Puiu, liderul partizanilor din muntii Dobrogei. era cautat de securitate fiindca reusise sa constituie un grup d peste 15 000 d dobrogeni care se opuneau comunismului. se ascundea prin coclaurii si baltile Dobrogei, bine inarmat. purta tot timpu la el o grenada, pe care spunea ca o tine numai pt el, pt cand va fi si el prins d securisti.




s-a tinut d cuvant. cand l-au incercuit haidamacii securitatii, Gogu Puiu si-a detonat grenada in dreptul inimii. hai, nu fiti tristi, nu inseamna ca asa a murit un om adevarat! luati-o ca pe o declaratie de dragoste. a fost felul lui d a spune Romaniei "Te Iubesc"."




acest text este de fapt un articol aparut in Academia Catzavencu in nr. 50 din anul 2006. este scris de Alexandru Cautis...si...am vrut sa-l vedeti si voi...datorita oamenilor ca Gogu Puiu pot eu acum...sa stau acasa...in fatza calculatorului...sa vb c vreau eu cu prietenii mei...sa scriu c vreau pe bloguri...sa postez c poze vreau eu...sa citesc c ziare vreau eu...sa ascult c muzica vreau eu...sa ma imbrac cum vreau eu...sa simt k traiesc. unii...comunisti...inca incearca sa ne ia o parte din libertatile castigate in '89 si prin lupta celor kre au murit inaintea Revolutiei. kiar dak sunt nascut in '90...si ca multi dintre cei kre citesc asta sunt nascuti dupa '89...sau erati prea mici pe vremea aia...trebuie sa fim recunoscatori...si sa le multumim celor kre s-au sacrificat...Romania...te iubesc...asa cum esti tu...








3 comentarii:

buddhy spunea...

bravo pentru postarea articolului :D

Anonim spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
botzo spunea...

daca vreti sa lasati comment...lasati fara a-mi folosi numele...eventual lasati cu anonymous dak n-aveti tupeu...dar nu numele meu...ms:D