timpul...

eu sunt unul din copiii crescuti d bunici...de fapt doar d bunica mea...caruia ii spun mamy...si o iubesc f mult...dar nu asta conteaza:D...conteaza k am crescut intr-un mediu...kre mi-a facilitat maturizarea...am invatzat sa apreciez unele valori morale...in fn...o apreciez p bunica mea pt mai multe kestii...

azi dimineatza...d fapt pe la 11...sa zicem totusi dimineatza...plecam la scoala...coincidentza a facut k si bunik mea sa aiba acelasi drum k si mn...bn...pana la un anumit punct:D...pe ea bineinteles au napadit-o amintirile...asa k mi-a zis: "park ieri te aduceam d la scoala...si alergau dupa locuri prin autobuz...ce repede trece timpul...ce repede ai crescut"...

da mamy...am crescut:D...m-am facut baiat mare...si asta datorita tie in mare parte...multumesc...kiar dak timpul a trecut...kiar dak am ajuns unul dintre milioanele d adolescenti...sa stii k n-am uitat nik...nu te-am uitat...cum ma plimbai cu carucioru kiar si pe drum neasfaltat la tzara...cum ma carai oriunde dupa tn...te jucai cu mn...ma bateai la cap sa scriu mai frumos...ma incalzeai cand veneam ud leoarca d la fotbal in ploaie...imi faceai toate poftele...cum ii barfeam noi "p-aia batranii":D...adik parintii mei:D...cum te agitai dak aveam febra...dak stranutam makr o data:D...cum ma foloseai drept memorator pt cumparaturi:))...si agenda telefonica:D...si multe altele...sunt lucruri pe kre n-o sa le uit niciodata...

ma gandesc insa cu greu...cum peste cativa ani...nici prea multi nici prea putini...va trebui sa ma despart d tn...pt totdeauna...nu va fi k atunci knd plec d la tzara pt a veni la scoala...pt k acum cel kre va plange voi fi eu...si nu tu...tu te vei printre cei drepti...si imi vei zambi d acolo d sus...iar eu stiind asta...voi zambi printre lacrimi:D...dar pana at...mai e ceva vreme...si ma voi bucura d fiekre clipa ramasa d petrecut cu tn...in lumea asta:D...